Mi s-a intamplat de multe ori ca anumite carti sa imi intre pe maini fix la momentul potrivit. Asa s-a intamplat si cu cartea “Creierul si inteligenta emotionala” pe care o am de mai bine de un an de zile, dar abia acum am intrat in „posesia” minunatelor informatii ce le contine.
Rating: ⭐⭐⭐⭐⭐
Cartea „Creierul si inteligenta emotionala. Cum iti influenteaza tiparele lui unice felul in care gandesti, simti si traiesti si cum le poti schimba” are 357 de pagini si a fost publicata la editura Litera in anul 2013.
Richard J. Davidson (n. 1951) este profesor universitar de psihologie si psihiatrie. In 2006 a fost declarat unul din cei mai influenti 100 de oameni din lume. Este prieten cu Dalai Lama si Daniel Goleman, o somitate in domeniul psihologiei, alaturi de care a scris si o carte. In 2012 a fost realizat si un documentar despre cercetarile pe care Richard le-a facut.
Cartea “Creierul si inteligenta emotionala” este una revelatoare pentru mine si cea mai buna carte din domeniul psihologiei pe care am citit-o.
Inca de la inceput vreau sa specific ca nu este o carte motivationala. Nu este nici o carte empirica, intrucat datele furnizate de autor sunt rezultatele a numerosi ani de cercetare pe subiecti diferiti, incepand de la copii, varstnici, pana la calugari tibetani cu peste zeci de mii de ore de meditatie la activ.
Pe mine m-a fascinat aceasta carte!
N-as putea spune ca este o lectura usoara si cursiva, dar nici ca este imposibil de citit pentru o persoana care nu are cunostinte minime de medicina sau psihologie. Este intradevar si o carte tehnica, academica, dar si biografica (autorul relateaza experienta si pasii prin care a trecut pentru a face aceste cercetari). Totul impletit cu emotie, pasiune si compasiune.
Ideea revolutionara a lui Richard Davidson este urmatoarea:
Stilul nostru Emotional este rezultatul retelelor cerebrale care sunt stabilite, in primii nostri ani de viata, de genele pe care le-am mostenit de la parinti si de experientele pe care le-am avut. Dar aceste retele nu sunt fixate pentru totdeauna. Desi Stilul Emotional este destul de stabil in timp, el poate fi modificat atat prin experiente pe care avem norocul sa le traim, cat si prin eforturi deliberate si constiente. Ne putem transforma Stilul Emotional pentru a ne transforma intuitia sociala, mecanismele de adaptare, atentia si starea de bine. Este un lucru extraordinar ca, doar prin activitate mentala, incepand de la meditatie si pana la terapia cognitiv-comportamentala, ne putem schimba creierul in mod intentionat, modificandu-ne Stilul Emotional si imbunatatindu-ne viata. Eu cred ca acesta este pasul suprem in cadrul interactiunii minte-corp.
Fiecare stil emotional cuprinde 6 mari caracteristici:
1.Rezilienta: cat de incet sau de rapid iti revii in urma unor adversitati.
2. Perspectiva: cat de mult esti capabil sa sustii emotii pozitive
3. Intuitie sociala: cat de dotat esti sa preiei semnale sociale de la persoane din jurul tau.
4. Constiinta de sine: cat de bine percepi senzatii corporale care reflecta emotii.
5. Sensibilitate la context: cat de bun esti in a-ti crea raspunsurile emotionale in functie de contextul in care te afli.
6. Atentie: cat de ascutita si cat de clara iti este concentrarea.
Din punctul meu de vedere, aceste 6 dimensiuni ajuta la o mai buna caracterizare personala a indivizilor decat celebrul „Big Five” care clasifica indivizii in functie de: deschiderea fata de experiente noi, constiinciozitate, extraversiune, agreabilitate, nevrotism.
Pentru stabilirea fiecarei trasaturi in parte si pentru localizarea ariei corticale la care aceasta se realizeaza, Richard a realizat cercetari pe creierul diferitilor indivizi folosind inregistrarea EEG sau IRM (imagistica prin rezonanta magnetica).
Pentru ca noi, cititorii si nu numai sa ne putem afla stilul emotional fara a ne supune la aceste investigatii, autorul a creat pentru fiecare caracteristica a stilului emotional cate un chestionar specific ce cuprinde 10 intrebari.
In urma fiecarui chestionar afli unde te situezi, pe o scala de la 1 la 10 in raport cu fiecare trasatura a stilului emotional: rezilienta, perspectiva, intuitie sociala, constiinta de sine, sensibilitate la context, atentie.
Stilul emotional reprezinta un mix dintre cele 6 trasaturi.
De exemplu, asa arata fiecare scala din stilul emotional al autorului.
Rezilienta
1____2______________10 Cu cat esti mai aproape de unu esti mai rapid in recuperare, iar cu cat esti mai aproape de 10 esti mai lent in recuperare.
Perspectiva
1____________7______10 Cu cat esti mai aproape de unu esti mai negativ, iar cu cat esti mai aproape de 10 esti mai pozitiv.
Intuitie sociala
1____________7______10
Cu cat esti mai aproape de unu esti mai derutat, iar cu cat esti mai aproape de 10 esti mai intuitiv social.
Constiinta de sine
1______________8____10
Cu cat esti mai aproape de unu esti mai opac fata de sine, iar cu cat esti mai aproape de 10 esti mai constient de sine.
Sensibilitate la context
1______________8____10 Cu cat esti mai aproape de unu esti mai dezacordat, iar cu cat esti mai aproape de 10 esti mai acordat
Atentie
1________________9__10 Cu cat esti mai aproape de unu esti mai neatent, iar cu cat esti mai aproape de 10 esti mai concentrat.
Autorul sugereaza ca nu trebuie sa ne situam neaparat la o extrema sau la mijloc pe fiecare scala, caci asta ne face unici. Doar atunci cand o anumita trasatura ne impiedica in a ne trai viata frumos, putem interveni si putem modifica scala, prin modificarea creierului.
Si asta e partea cea mai interesanta a cartii.
NEUROPLASTICITATEA –abilitatea creierului de a-si schimba in mod semnificativ structura si modul in care functioneaza.
Prin antrenament mental iti poti modifica tiparele activitatii si chiar structura insasi a creierului, intr-un mod care iti va imbunatati viata.
EPIGENETICA este un mare pas in lumea stiintifica.
Trasatura genetica va fi exprimata sau nu, in functie de mediul in care creste un copil, iar gena poate fi activata sau dezactivata in functie de experientele pe care le avem.
Aceste doua lucruri se extind si la trasaturile stilului emotional. Mai decisive decat trasaturile si genele cu care ne nastem sunt experientele pe care le traim si gandurile. Asadar, daca ai mostenit de la parinti gena timiditatii, nu este neaparat cazul ca toata viata sa fii timid. In functie de experientele pe care le vei avea, gena va fi sau nu activata. Sau poti lucra constient cu acest lucru, daca esti deja timid. Acum 20 de ani, un copil timid era considerat ca fiind un viitor adult timid datorita genei si a cartografierii specifice a creierului. Insa astazi, acest lucru este demontat din radacini. In “Creierul si inteligenta emotionala”, autorul propune chiar metode prin care ne putem influenta trasaturile stilului emotional.
In “Creierul si inteligenta emotionala”, autorul propune chiar metode prin care ne putem influenta trasaturile stilului emotional.
Cele doua metode cel mai des precizate si mai eficiente sunt terapia cognitiv-comportamentala si meditatia.
Terapia cognitiv-comportala are cele mai bune rezultate cand se face cu un psiholog. Dar am gasit o carte foarte buna ce trateaza tocmai acest subiect. O carte asupra carora s-au facut cercetari si s-a dovedit ca ajuta cu adevarat oamenii care se confrunta cu depresie sau anxietate. Cartea este scrisa de David Burns, se numeste Feeling Good: The new mood therapy si v-o recomand din tot sufletul. Pe mine m-a ajutat cu adevarat.
Pe scurt, terapia cognitiv comportamentala ajuta la descoperirea si schimbarea distorsiunilor cognitive reprezentate de ganduri, credinte si atitudini. De exemplu, poate esti in cautarea unui job, mergi la un interviu, apoi ti se spune ca nu esti potrivit. In mintea ta incep sa ruleze ganduri de genul ca nu esti in stare de nimic, ca esti un ratat, etc. In acel moment trebuie sa fii constient de ele, sa descoperi ce fel de distorsiune este. In cazul de fata este distorsiunea totul sau nimic. Asadar va trebui sa introduci ganduri opuse. Gandeste-te la toate lucrurile la care esti bun si te pricepi si scrie-le pe o hartie. Sigur exista. Asta iti va forta mintea sa se schimbe si automat sa iti schimbi atitudinea.
A doua metoda este meditatia. Autorul recomanda 3 stadii ale meditatiei. Nu trebuie sa treci prin toate 3 odata. Autorul face diferite recomandari in functie de trasatura asupra careia vrei sa lucrezi.
1.Asadar, prima si cea mai simpla forma este respiratia constienta. Stai cu coloana dreapta pe un scaun si te concentrezi doar asupra respiratiei. Daca te distrage vreun gand, il lasi sa treaca si te concentrezi in continuare pe respiratie, pe miscarile abdomenului, pe aerul care intra si iese din nari.
2. A doua forma este meditatia sub forma scanarii corporale. Te asezi pe un scaun si iti scanezi fiecare parte a corpului, de la picioare, abdomen, fata, etc si traiesti senzatiile pe care le simti. Daca te distrag gandurile, le lasi sa treaca si te concentrezi pe respiratie.
3. A treia forma si cea mai complexa este meditatia concentrarii atentiei care mai este numita si concentrare asupra unui singur punct. Te asezi pe un scaun si iti concentrezi atentia asupra unui obiect mic, o moneda de exemplu. Observi fiecare gand fara sa te lasi distrat. Daca totusi o faci, concentreaza-ti atentia pe obiectul din fata ta.
Asadar, pentru fiecare trasatura in parte autorul recomanda urmatoarele metode.
Perspectiva. Aceasta poate varia intre negativa si pozitiva. Daca vezi mai tot timpul lucrurile sumbre, ai o perspectiva negativa. Pentru a mentine o stare mai pozitiva, autorul recomanda sa te expui la situatii cu recompensa imediata si sa rezisti gandindu-te la o recompensa viitoare mai mare. Autorul recomanda de asemenea si terapia starii de bine. De 3 ori pe zi scrie cate o caracteristica pozitiva pentru tine si o persoana cu care interactionezi regulat. Noteaza-ti intr-un jurnal zilnic momentele de recunostinta pe care le ai. Fa complimente celor din jur.
Constiinta de sine. Daca te afli la extreme, in ambele cazuri meditatia concentrarii atentiei este solutia. In general cei care au o constiinta de sine ridicata sunt predispusi la atacuri de panica. In acest caz, alaturi de meditatie ajuta si terapia cognitiv- comportamentala, constientizarea respiratiei si scanarea corporala.
Atentia. Pentru persoanele care nu reusesc sa isi mentina concentrarea, autorul recomanda pentru inceput respiratia constienta si scanarea corpului, urmata dupa un timp de practica de meditatia atentiei concentrate, 10minute pe zi.
Rezilienta. Pentru cei care nu reusesc sa isi revina prea rapid in urma unor evenimente emotionale autorul recomanda meditatia concentrarii atentiei, iar in cazuri mai severe terapia cognitiv-comportamentala.
Intuitia sociala. Daca ai o problema in a citii oamenii, iesi in spatii publice si incearca sa le analizezi limbajul corporal si expresiile faciale.
Sensibilitate la context-un nivel ridicat se intalneste la persoanele cu sindrom de stres posttraumatic. In acest caz solutia este terapia expunerii.
Cercetarea mea asupra persoanelor care practica meditatia a aratat ca antrenamentul mental poate schimba tiparele activitatii creierului pentru a intari empatia, compasiunea, optimismul si starea de bine.
Fie ca fiecare din voi sa atinga o stare de bine infloritoare si sa ii ajute pe ceilalti sa faca la fel
Acestea sunt cele mai relevante informatii din “Creierul si inteligenta emotionala”. Sper ca v-au ajutat si v-au convins ca nimic nu este batut in cuie si ca putem sa ne schimbam creierul pentru a ne fi mai bine.
Eu abia astep sa citesc si cartea scrisa impreuna cu Daniel Goleman, Insusiri modificate care a aparul anul trecut și poate fi comandată de pe elefant.ro.
Editare: Am citit între timp cartea Însușiri modificate, vezi recenzia.
Lectura placuta!