Povești și poezii

Pedeapsa, poezie de Tudor Arghezi

Poezia pedeapsa de tudor arghezi

Pedeapsa

Credeau că Domnul e culcat
Și n-o să știe ce s-a întâmplat,
Că n-avea doară fluturii iscoade
La fiștecare soi de roade.

Ea, cam neroadă, dânsul, cam netot,
Nu se-așteptau că Domnul vede tot;
Că ochiul lui deschis, într-adevăr,
Și depărtările le vede în răspăr.

Nici nu-nghițiseră o-mbucătură,
C-au și fost prinși cu ea în gură,
Și cel puțin nu apucase
Să puie poame în sân, vreo cinci sau șase.

El, Dumnezeu, venind în rotogoale,
În supărarea Prea Sfinției Sale
I-a luat din scurt, poruncile știute
Cum le-au călcat așa de iute.

elefant.ro

Adam pe Eva lui o a pârât,
Eva pe șarpe, care s-a târât.
Niciunul n-a voit s-aleagă,
Să-și ia asupra-și vina lui întreagă.

De mișelie, nu atât de furt,
Răspunsul aspru fu și scurt;
Că Dumnezeu lovește-ntotdeauna
Mai tare decât faptele minciuna.

Din Raiul dulce și din tihna bună
Domnul i-a dat afară, în furtună.


Poezia Pedeapsa de Tudor Arghezi este extrasă din manualul de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.


Dacă ți-a plăcut poezia Pedeapsa, vezi și alte poezii de Tudor Arghezi:

Imagine nytimes.com
elefant.ro

3 thoughts on “Pedeapsa, poezie de Tudor Arghezi

Lasă un răspuns

carturesti.ro