Pisica, șoarecele și cașcavalul-poezie
Astăzi, cam pe la amiază
Șoricelului m-a întâmpinat
Cu un glas cam speriat:
–Nu e vina mea, să știi!
Nu fur din gospodării.
–Șoricel, ce s-a întâmplat?
Povestește imediat!
Dar grăbește-te nițel
Mama de te va vedea
Tare se va speria.
–Bine, bine, mă grăbesc.
Să vezi ce s-a întâmplat:
Astăzi după ce-ați mâncat
Mama ta pe masă a uitat
O bucată de cașcaval afumat.
Te întrebi de unde știu oare…
Hmm…aroma de cașcaval e tare îmbietoare.
Și cu mine m-am luptat,
Căci de furat eu m-am lăsat.
Însă, după multe cugetări
M-am îndreptat tiptil spre casă
Să gust din cașcavalul de pe masă.
Dar când m-am apropiat
De moarte m-am speriat,
Căci după cum se pare
Pisica avea pofta mai mare.
O gheară mi-a arătat,
Doar printr-o minune am scăpat.
-Cu pisica voi vorbi.
Acum nu te necăji
Știu că te mult n-ai mai furat din gospodării
Dar pisică de nu apărea
Cașcaval nu mai era!
Vezi și întreaga selecție de poezii, printre care și creațiile proprii