Cu penetul ca sideful Cu penetul ca sidefulStrălucește-o porumbiță,Cu căpșorul sub aripăAdormită sub o viță. Și tăcere e afară.Luminează aer, stele.Mută-i noaptea — numai râulSe frământă’n pietricele. Dacă ți-a plăcut poezia Cu penetul ca sideful, vezi și alte poezii de Mihai Eminescu.
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor, Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Vis de răzbunare… Continue reading Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie – poezie de Mihai Eminescu
De treci codrii de aramă reprezintă a opta parte a poeziei Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu. De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet; Pare-că și trunchii vecinici poartă suflete sub… Continue reading De treci codrii de aramă de Mihai Eminescu
Nu sunt prea mic Nu sunt prea mic să pot uda Muşcata din fereastra mea, Să scriu şi să citesc frumos, Să fiu atent, politicos; Nu sunt prea mic curat să fiu Sau rostul vorbelor să ştiu; Nu sunt prea mic să mulţumesc, Părinţii, fraţii să-mi iubesc Şi oamenii de lângă mine. Nu sunt prea… Continue reading Nu sunt prea mic, poezie de Mihai Eminescu
Sara pe deal Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne; Sub un salcîm dragă, m-aștepți tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfîntă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de… Continue reading Sara pe deal de Mihai Eminescu
Rugăciune de Mihai Eminescu Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te, Înalță-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie: Fii scut de întărire Și zid de mântuire, Privirea-ți adorată Asupră-ne coboară, O, maică prea curată, Și pururea fecioară, Marie! Noi, ce din mila sfântului Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor; Ascultă-a noastre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri… Continue reading Poezia Rugăciune de Mihai Eminescu
Revedere de Mihai Eminescu Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule, Că de când nu ne-am văzut Multă vreme au trecut Și de când m-am depărtat, Multă lume am îmblat. – Ia, eu fac ce fac demult, Iarna viscolu-l ascult, Crengile-mi rupându-le, Apele-astupându-le, Troienind cărările Și gonind cântările; Și mai fac ce fac demult, Vara… Continue reading Poezia Revedere de Mihai Eminescu
Dintre sute de catarge de Mihai Eminescu Dintre sute de catarge Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge Vânturile, valurile? Dintre pasări călătoare Ce străbat pământurile, Câte-o să le-nece oare Valurile, vânturile? De-i goni fie norocul, Fie idealurile, Te urmează în tot locul Vânturile, valurile. Nențeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile, Zboară vecinic, îngânându-l,… Continue reading Dintre sute de catarge, poezie de Mihai Eminescu
Prin negre crengi de brad de Mihai Eminescu Prin negre crengi de brad Se strecură luna, Isvoarele-ntr-una Din stânci cu sgomot cad. Pe gânduri codri sunt De-al apelor ropot, Sunare de clopot Pătrunde-al serii vânt. Spre tine ochii-ntorn Lumină de lună! Din rarişte-mi sună Un dulce glas de corn! El sună-nvăpăiet De visuri deşarte Şi… Continue reading Prin negre crengi de brad, poezie de Mihai Eminescu
De-or trece anii… poezie de Mihai Eminescu
De-or trece anii cum trecură,
Ea tot mai mult îmi va plăce,
Pentru că-n toat-a ei făptură
E-un “nu știu cum” ș-un “nu știu ce”.
