Repetabila povară(2)-poezie de Adrian Păunescu Am mai scris despre voi, dragii noștri părinți,
Când erați mai activi, când erați mai fierbinți
Și ce-am scris m-a durut, și ce-am scris v-a durut,
Am privit îndelung, ca ochi mut spre ochi mut.
Regretabila povară poezie de Adrian Păunescu Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.
Bolnavi unanim – poezie de Adrian Păunescu Și ce-ar fi dacă, Într-o zi blestemată Ne-am îmbolnăvi cu toții Deodată? Și medici, și pacienți, Și părinți, și copii? Ce-ar fi, ce-ar fi Dacă, brusc, Ne-am îmbolnăvi, Dacă n-ar avea Cine pe cine să mai trateze, Bandaje și paranteze? Ce-ar fi dacă, În urma dreptului legitim De… Continue reading Bolnavi unanim – poezie de Adrian Păunescu
