Porunca de Tudor Arghezi Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine, Cum ar fi dus-o orișicine, Jucându-se cu gâzele și iezii, Care săreau pe mugurii livezii. Nici: „Culcă-te devreme!” Nici „Te scoală!” Nu era cine ține socoteală Că întârzii, Adame, de la școală, Că lecția s-o spui fără greșeală, Că, Eva, încă nici te-ai pieptănat Și… Continue reading Poezia Porunca de Tudor Arghezi
Bine e la noi acasă este o poezie pentru copii despre familie, scrisă de Emilia Căldăraru. Bine e la noi acasă – poezie Bine e la noi acasă! Nu e lume mai frumoasă Cum e cuibul părintesc, Unde eu trăiesc și cresc. Tata, mama și bunici, Eu și frățiorii mici, Toți, aici, suntem uniți, Bucuroși… Continue reading Bine e la noi acasă – poezie de Emilia Căldăraru
Rapsodii de toamnă I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație A… Continue reading Rapsodii de toamnă de George Topârceanu
Ieri, m-am bucurat de ieșirea din izolare și am pornit la pas prin păduricile de la marginea orașului. Mare mi-a fost bucuria să văd socul, bujorii, dar și salcâmii înfloriți.
La Paști poezie de George Coșbuc Prin pomi e ciripit şi cânt,
Văzduhu-i plin de-un roşu soare,
Şi salciile-n albă floare
E pace-n cer şi pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.
Piersicul de Ion Pillat La cotitura drumului din vie
Ce suie-n limpezimea lui Prier,
În zori de zi m-opresc să nu mă ştie
Un piersic proaspăt înflorit pe cer.
Ștergarul – poezie de Costache Ioanid La cina cea de Paște, în camera de sus,
înconjurat de-apostoli, S-a așezat Iisus.
Se revărsa din sfeșnic o galbenă lumină
pe azimile calde, pe mielul…fără vină…
În gradina Ghetsemani-poezie de Vasile Voiculescu Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
Repetabila povară(2)-poezie de Adrian Păunescu Am mai scris despre voi, dragii noștri părinți,
Când erați mai activi, când erați mai fierbinți
Și ce-am scris m-a durut, și ce-am scris v-a durut,
Am privit îndelung, ca ochi mut spre ochi mut.
Regretabila povară poezie de Adrian Păunescu Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.
