Ce te legeni… este o binecunoscută poezie scrisă de Mihai Eminescu, inspirată din poezia populară Ce te legini, plopule ?

Ce te legeni…-poezie

– „Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?”
– „De ce nu m-aș legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea crește
Și frunzișul mi-l rărește.
Bate vântul frunza-n dungă –
Cântăreții mi-i alungă;

Bate vântul dintr-o parte –
Iarna-i ici, vara-i departe.
Și de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele
Ducând gândurile mele
Și norocul meu cu ele.
Și se duc pe rând pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Și se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Și mă lasă pustiit,
Veștejit și amorțit
Și cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!

Dacă ți-a plăcut poezia Ce te legeni, codrule, vezi și alte poezii de Mihai Eminescu:

• Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie
• Colinde, colinde
• Cu penetul ca sideful
• De-or trece anii…
• De treci codrii de aramă
• Dintre sute de catarge
• Fiind băiet păduri cutreieram
• Floare albastră
• Glossă

Lectură plăcută! 📖