Vis vegetal

Aș vrea să fiu copac și-aș vrea să cresc lângă fereastra ta, te-aș auzi
și-n voie te-aș privi întreaga zi.
M-aș apuca și iarna să-nfloresc,
ca să te bucuri! Păsările cele
mai mândre-ar face cuib pe creanga mea,

și nopțile mi-ar da cercei de stele,
pe care, ca pe frunze ți le-aș da.
Prin geamul larg deschis, de-atâtea ori
m-aș apleca ușoară, să-ti sarut
când părul ce pe frunte ți-a cazut,
când buzele, cu buze moi de flori.
Spre toamnă m-aș juca, zvârlindu-ți mere
și foi de aur roșu prin odaie,
cu-a ramurilor tânără putere
ți-aș apăra obloanele de ploaie.
Și, cine știe, poate că într-o seară
de primăvară, când va fi și lună,
va trece prin grădină o zâna bună,
făcându-mă femeie să fiu iară.
Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
genunchiul ud de frunze și pământ,
cu roua și cu luna pe obraz,
eu ți-aș sări în casă și senină,
uitind de-atâta vreme să vorbesc,
cu câte-un cuib în fiecare mâna,
aș începe să zâmbesc.

Magda Isanos (1916-1944) este o poetă, prozatoare și avocată ieșeancă.

Poezia “Vis vegetal” a fost publicată prima dată în anul 1937 în revista “Insemnări ieșene” aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, George Topârceanu și Grigore T. Popa.

În timpul vieții a fost publicat un singur volum de poezii intitulat: “Poezii”, ulterior fiind publicate și alte volume de poezii, proză și teatru.

Talentul și povestea sa de viață m-au fascinat, mai ales că sunt ieșeancă, dar mi-au dat și o notă melancolică.

Dacă ești pasionat de poezie, neapărat trebuie să o citești și pe Magda Isanos care este o creatoare desăvârșită.