Rezumate

Prâslea cel voinic și merele de aur, rezumat basm de Petre Ispirescu

Prâslea cel voinic și merele de aur (rezumatul îl găsiți mai jos) este un basm popular românesc care a fost publicat prima dată în anul 1862 și este inclus în colecția Legende sau basmele românilor.

Praslea cel voinic si merele de aur

Cartea Prâslea cel voinic și merele de aur este disponibilă pe libris.ro.

Prâslea cel voinic și merele de aur – rezumat

Era odată un împărat care avea un pom ce făcea mere de aur. Dar nu apucase niciodată să guste din ele, căci merele dispăreau cum se coceau.

Mulți voinici au păzit pomul, dar nimeni nu a izbutit să prindă hoțul. Au încercat și cei doi fii mai mari ai împăratului, dar pe la ivirea zorilor cădeau într-un somn adânc și când se trezeau, merele nu mai erau.

Împăratul era hotărât să taie pomul, dar la rugămințile lui Prâslea, fiul său cel mic, îl mai lasă un an ca să-și încerce și el norocul.

Pentru a nu adormi, Prâslea își proptește o țepușă în față și una în spate. La un moment dat, aude un fâsâit și trage cu săgeata, pe loc apărând o dâră de sânge.

Prâslea culege câteva mere și le dă împăratului, spre marea bucurie a acestuia. Dar Prâslea era hotărât să găsească hoțul. Astfel, îi ia pe frații săi și pornesc pe urmele hoțului luându-se după dâra de sânge.

Urma se opri în dreptul unei prăpastii, iar Prâslea coboară în ea, spunându-le fraților săi ca atunci când va mișcă funia tare, să-l tragă în sus.

În prăpastie, Prâslea realizează că a ajuns pe celalalt tărâm. Nimic nu era la fel. Vede un palat de aramă și se îndreaptă spre el. Aici întâlnește o fată de împărat cu un măr de aramă, care îi spune că ea, împreună cu surorile ei au fost răpide de trei zmei.

Când zmeul cel mare se întoarce acasă, Prâslea se luptă cu el și-l omoară. Pornește apoi cu fata de împărat spre palatul de argint, unde se afla sora mijlocie ce avea un măr de argint. Se luptă și cu zmeul mijlociu și-l omoară.

Ajuns la palatul de aur, se întâlnește cu hoțul merelor, zmeul cel mic. Lupta este mai grea, dar, în cele din urmă, cu ajutorul unui corb care-l unge cu seu sub promisiunea că-i va lăsa trei leșuri și a fetei celei mici care-i dă apă sub promisiunea că o va lua de soție, Prâslea reușește să-l omoare.

Ajuns la marginea prăpastiei, Prâslea le ajută pe cele trei fete să iasă și le dă scris să se căsătorescă cu frații lui. Însă, mărul de aur al fetei cele mici și-l păstrează întrucât vrea să o ia de soție.

Prâslea intuia că frații i-au pus gând rău, invidiindu-l că a reușit să-i dea merele de aur mult dorite împăratului. Astfel, atunci când i-a venit rândul să iasă din prăpastie, a legat o piatră de funie și și-a pus căciula în vârful ei.

Frații, crezând că este Prâslea, au dat numaidecât drumul funie, iar piatra s-a izbit de pământ.

Rămas în prăpastie, Prâslea aude un zgomot, iar apoi vede un balaur ce vrea să mănânce puii de zgripsor.

Prâslea îl omoară, iar când zgripsoroaica se întoarce și-l întreabă ce vrea drept răsplată, îi spune că vrea să iasă din prăpastie.

Aceasta se învoieste cu condiția ca de câte ori întoarce capul, Prâslea să-i dea câte o bucată de carne și pâine.

Prâslea face întocmai, dar atunci când rămâne fără carne, își taie o bucată din coapsa lui și i-o dă. Însă, zgripsoroaica și-a dat seama și nu a înghițit-o.

Ajunși la marginea prăpastiei, o scuipă și i-o pune la loc.

Aflat în lumea oamenilor, Prâslea află că fata cea mică este îndurerată de moartea lui și nu vrea să se mărite cu nimeni.

Dar când împăratul insistă, îi spune că o va face dacă va primi o furcă cu caierul și fusul de aur.

Mulți meșteri au încercat să făurească furca, dar fără succes. Atunci, Prâslea se duce la argintar și-l înduplecă să-l lase pe el să o facă.

Și Prâslea a izbutit întrucât avea mărul de aur. Iar fata, dându-și seama, a cerut să i se facă și o closcă cu puii de aur.

Când și acestea au fost isprăvite, fata cere să-l vadă pe meșter întrucât era convinsă că acesta este Prâslea.

De cum apăru, fata îl recunoscu, apoi și împăratul.

Pe frații săi, Prâslea a hotărât că-i va pedepsi Dumnezeu după cum va crede de cuviință. Astfel, cei trei frați au aruncat săgețile în sus, iar celor doi frați mai mari le-au căzut în cap și au murit pe loc.

Prâslea s-a însurat cu fata de împărat și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

Sfârșit rezumat Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre Ispirescu.

Vezi și Zâna Zorilor – rezumat, Zâna Munților – rezumatși întreaga colecție de rezumate.

Lectură plăcută !

4 thoughts on “Prâslea cel voinic și merele de aur, rezumat basm de Petre Ispirescu

Lasă un răspuns