Familia mea
Suntem cinci oameni în casă
Că i-am numărat la masă,
Tata, mama și bunicul
Bunica și eu, piticul.
Tata-i bun și serios,
Muncitor și respectuos.
Despre mama ce să-ți spun?
Nu am voie să-i ascund
Fapte rele, ghidușii,
Când le fac ca alți copii.
Bunica îmi dă povață,
Cum să mă port în viață,
Vă spun de bunic apoi,
C-a fost primul în război.
Dacă ți-a plăcut poezia Familia mea, vezi și alte poezii de Otilia Cazimir:
- De pe-o “bună dimineață”
- Furnica
- Ninge
- Baba iarna intră-n sat…
- Scrisoare
- Uite, vine Moș Crăciun
- Țara mea
- Lumini și umbre
- Supă de zarzavat
Alte poezii pentru copii:
- Nu sunt prea mic
- Pisicuţă, pis, pis, pis
- Greierele și furnica
- Toamna
- Scrisoare de la rândunica
- Gândăcelul
- Cățelușul șchiop
- Fluturașul
- Semaforul
- Povestea gâștelor
- Vine ploaia
- Primăvară
- Balada unui greier mic
- Ce miros au meseriile
- Planeta albastră
- Sfatul jucăriilor
- Somnoroase păsărele
- Toamna
- Vine, vine primăvara
- Bunica
- Zdreanță
- Tatăl meu
- Săptămâna
- Avion cu motor