Rezumate

Bubico, rezumat după Ion Luca Caragiale

Bubico este o schiță scrisă de Ion Luca Caragiale, publicată prima dată în anul 1901 în volumul Momente și schițe.

Bubico rezumat

Bubico este disponibilă pe:


Bubico – rezumat

În timpul unei călătorii cu trenul, naratorul are ocazia să cunoască o doamnă alături de cățelul ei Bubico.

Acesta lătra foarte tare, exasperându-l pe autor și provocându-i gânduri negre imaginându-și ce i-ar face.

Dar doamna îi spunea mereu:

Bubico! șezi mumos, mamițo!

După ce a lătrat ca din gură de șarpe la controlor, a venit și rândul naratorului când a rugat-o pe doamnă să-i aprindă țigara, care speriat, și-a ridicat picioarele.

Stăpâna lui Bubico îi spune cât e de prietenos acesta, iar apoi îi relatează o poveste despre cum aproape a fost sfâșiat de Bismark, câinele unui ofițer.

Pe când Bubico încerca să se apropie de narator mirosindu-l, acesta a scos niște bomboane și l-a ademenit astfel să se așeze în brațele lui.

Când trenul s-a oprit în gară la Crivina, Bubico latră din toate puterile spre fereastră auzind câini lătrând pe peron.

După ce trenul a pornit din nou, sugerându-i doamnei că lui Bubico s-ar putea să-i fie cald fiind așa de înfololit, deschide geamul și se apropie cu el în brațe de fereastră.

Și, în timp ce cucoana îi spunea să aibă grijă să nu-l scape pe fereastră, l-a și văzut pe Bubico zburând în întunericul nopții.

Cucoana tipă, iar naratorul îi arată repede unde se află semnalul de alarmă. Trenul s-a oprit.

Încă leșinată, cucoana își revine abia după ce trenul a pornit din nou și a ajuns la Ploiești. Atunci, naratorul se apropie de ea și-i șoptește:

Cocoană! eu l-am aruncat, mânca-i-ai coada!

Aceasta leșină din nou, iar naratorul dispare în “noaptea neagră”.


Dacă ți-a plăcut Bubico – rezumat, vezi întreaga categorie de rezumate.

One thought on “Bubico, rezumat după Ion Luca Caragiale

Lasă un răspuns