Povești și poezii

Mama – poezie de Panait Cerna

Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 5]

Poezia Mama de Panait Cerna este una din cele mai frumoase poezii adresate celei mai îndrăgite făpturi.

Mama poezie de Panait cerna

Mama – poezie de Panait Cerna

Din vârsta fericirii fără minte,
Icoane dragi mi-apar mereu-nainte.

De lume răzlețită și sfioasă,
În rama de salcâm zăresc o casă.

Și-n casă, într-un colț întunecat,
Văd un copil de mama lui certat.[…]

Din toți câți trec, nu-i nimeni să-l aline
Și-adoarme-ncet copilul, în suspine.

Dar peste noapte-o biruiește dorul
Și mama merge unde-i doarme-odorul.

El simte cum s-apleacă peste dânsul
O umbră bună ce îi șterge plânsul.

De gâtul ei s-atârnă în neștire.
Toți îngerii din ceruri îi sunt frați!

Învăluiți de-a candelei lucire,
Copil și mamă dorm îmbrățișați.


Dacă ți-a plăcut poezia Mama de Panait Cerna, vezi și articolul cu cele mai frumoase poezii despre mama ce cuprinde:


Poezia Mama de Panait Cerna este extrasă din manualul de Comunicare în limba română pentru clasa a II-a.

Lectură plăcută! 📖

3 thoughts on “Mama – poezie de Panait Cerna

Lasă un răspuns