Terține este o poezie de Mihai Eminescu formată din strofe a câte trei versuri.

Terține – poezie

Tinzându-ți mâna o priveai cuminte,
Mișcai zâmbind a tale roșii buze,
Șoptind încet, ca-n vis, la dulci cuvinte.

Urechea mea pândea să le auză
­Abia-nțelese, pline de-nțeles ­
Cum ascultau poeții vechi de muză.

Și-n ochii tăi citeam atât eres,
Atâta dulce-a patimei durere,
Că-n al meu suflet toat-o am cules.

A vorbei tale lamură de miere,
Al gândurilor visătorul haos,
Al tău surâs precum ș-a ta tăcere

Și chipul tău în voluptos repaos.
Pătruns-au toate limpede-n cântare-mi,
Când al tău suflet mie l-ai adaos.

Stăpână ești pe gându-mi și suflare-mi
Și-acesta cânt, ce gat-acum vedemu-l,
Tu poți să-l ții și numai tu să-l sfaremi.

De-ngădui tu ca eu să-nchin poemul,
Precum viața mea ți-am închinat-o,
Disprețui hula orișicărui emul:

Primește-l dar c-un zâmbet adorato!

---

Dacă ți-a plăcut poezia Terține, vezi și alte terține:

• Terține de Ștefan Octavian Iosif
• Terține de George Topârceanu

Alte poezii de Mihai Eminescu:

• Ce te legeni…
• Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie
• Colinde, colinde
• Cu penetul ca sideful
• De-or trece anii…
• De treci codrii de aramă
• Dintre sute de catarge
• Fiind băiet păduri cutreieram
• Floare albastră
• Glossă
• Lacul
• Luceafărul
• Nu sunt prea mic
• O, rămâi
• Pe lângă plopii fără soț…
• Printre negre crengi de brad
• Răsai asupra mea
• Rugăciune
• Revedere
• Somn păsărele
• Sara pe deal
• Stelele-n cer
• Scrisoarea III

---

Lectură plăcută! 📖

---

---