Revedere est o poezie scrisă de Mihai Eminescu, publicată prima dată în anul 1879.
Revedere de Mihai Eminescu
Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Și de când m-am depărtat,
Multă lume am îmblat.
– Ia, eu fac ce fac demult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Și gonind cântările;
Și mai fac ce fac demult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cărarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Împlându-și cofeile,
Mi-o cântă femeile.
- Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum ești
Tot mereu întinerești.
– Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Și de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea,
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Iar noi locului ne ținem,
Cum am fost așa rămânem:
Marea și cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna și cu soarele,
Codrul cu izvoarele
Dacă ți-a plăcut poezia Revedere, vezi și alte poezii de Mihai Eminescu:
-
- Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie
- Colinde, colinde
- Cu penetul ca sideful
- De-or trece anii…
- De treci codrii de aramă
- Dintre sute de catarge
- Fiind băiet păduri cutreieram
- Floare albastră
- Glossă
- Lacul
- Luceafărul
- Nu sunt prea mic
- O, rămâi
- Pe lângă plopii fără soț…
- Printre negre crengi de brad
- Răsai asupra mea
- Rugăciune
- Somn păsărele
- Sara pe deal
- Stelele-n cer
- Scrisoarea III
Lectură plăcută! 📖
