Fetița căreia nu-i plăcea numele său este o carte scrisă de scriitoarea de origine turcă Elif Shafak și a fost publicată în anul 2016.
Cartea poate fi comandată de pe carturesti.ro, libris.ro, elefant.ro
Fetița căreia nu-i plăcea numele său – rezumat
Sakiz Sardunya, care în limba turcă înseamnă mușcată curgătoare este numele unei fetițe foarte istețe căreia îi place mult să citească. Cărțile ei preferate sunt: Peştişorul negru, Alice în Ţara Minunilor, Prinţul fericit, Ocolul Pământului în optzeci de zile, Copiii căii ferate.
Îi place mult și ora de știință, fiind pasionată în special de geografie. Nu-i place, însă, numele ei, pe seama căruia râd adesea colegii ei, făcând-o să se simtă diferită și singură.
Într-o zi, Sakiz Sardunya găsește în bibliotecă un glob pământesc tare ciudat. Acesta era încrustat cu pietricele ce pâlpâiau. Ba mai mult de atât, în mijlocul oceanului Atlantic exista un al optulea continent, care avea forma unei cărți deschise.
Când Sakiz Sardunya a fost nevoită să stea o săptămână la bunicii ei din cauza operației pe care tatăl ei trebuia să o facă, observă că globul și-a pierdut din intensitatea luminii.
În acea zi, în grădina bunicii întâlnește doi copii. Aceștia erau frate și soră și se numeau Zeliș și Asutay.
Aceștia îi povestesc că vin de pe al optulea continent, numit Lepoba și că au venit să strângă idei noi, căci în lipsa acestora, tara lor se stinge. Mai ales că din ce în ce mai puțini oameni citesc, iar copii preferă să se joace pe calculator sau pe telefonul mobil.
Copii aveau sacii plini cu idei și așteptau să se întoarcă în țara lor. Atunci Sakiz Sardunya descoperă că globul fusese lăsat în bibliotecă deoarece se încărca în preajma cărților și că acesta îi ajută pe Zeliș și Asutay să găsească drumul spre țara lor întrucât era conectat la brățările lor.
Semnalele însă se pierduseră când Sakiz Sardunya a venit la bunicii ei unde nu se aflau cărți.
Decid, așadar, să lase globul la librăria Gokkuşagi, din orașul Şirindiyar,unde locuiau bunicii ei.
Sub pretextul că vrea mai multe exemplare din cartea “Comoara din Insulă”, Sakiz Sardunya îl face pe proprietarul librăriei, domnul Nazim să plece în depozit. În acest timp copii pun globul pe rafturile cu cărți și o iau la fugă.
Sakiz Sardunya descoperă și că cei doi frați nu pot fi văzuți decât de cei care găsesc globul fermecat.
Spre surprinderea lui Sakiz Sardunya, Zeliș fluieră și apar de îndată doi cai înaripați cu care vor zbura spre Lepoba.
Când ajung în Pădurea Alternativelor, de unde trebuie să meargă pe jos până în Alfabestan, capitala țării, observă că semnalele hărții de pe brățările lor se sting, semn că globul a fost mutat. Astfel, copii nu se mai pot orienta.
Pornesc în neștire și se întâlnesc cu o vrăjitoare. Aceasta îi pune să aleagă un drum din cele patru: Pământ, Apă, Foc și Aer. Neputând cădea de comun acord, cei trei copii dau cu banul și pornesc pe drumul “Pământ”.
Aici, ajung la un crater de pământ pe care se afla un pod, iar lângă acesta era o zâna care le-a pus copiilor mai multe întrebări.
Nerăspunzand corect, copii se întorc și pornesc pe drumul “Apă”. Aici ajung la un râu unde întâlnesc un somon care le pune mai multe întrebări și îi provoacă la o întrecere înnot. Asutay se încumetă, însă, pierzând cursa, copii sunt nevoiți să se întoarcă din nou în Pădurea Alternativelor și pornesc pe drumul “Foc”.
Se întâlnesc cu un dragon care vinde porumb copt și, rândul lui, acesta le pune mai multe întrebări, iar apoi le arată un deal mare cu știuleți de porumb pe care ei trebuie să-i curețe și să-i coacă. Realizând că le va lua o veșnicie, se întorc la vrăjitoare și pornesc pe drumul “Aer”.
Aici, se întâlnesc cu Umay, o pasăre care îi ia în zbor. După ce au rezolvat diferite sarcini, realizează că și acest drum a fost greu, doar că de această dată ei nu s-au mai dat bătuți. Însă, chiar înainte de a întra în Lepoba a pornit un vânt puternic, iar toate ideile lor adunate în saci au fost împrăștiate.
Zeliș și Asutay erau descumpăniți, dar Sakiz Sardunya vine cu o idee. Fiecărui copil din țară să i se dea o foaie de hârtie și un creion pentru a inventa povești, cântece, ghicitori, snoave, etc. Pe scurt, să fie creativi.
După ce copii s-au pus pe treabă, Lepoba a început ușor, ușor să-și revină.
Astfel că, la sfârșitul zilei, Sakiz Sardunya se grăbește să ajungă acasă la bunica ei, sperând că aceasta nu i-a observat lipsa. Primește, astfel, cel mai rapid cal înaripat.
La întoarcere, descoperă că domnul Nazim i-a văzut pe cei doi frați întrucât și el avea un glob asemănător. Cât despre globul ascuns de ei în librărie, a fost luat de fiul său care i l-a oferit logodnicei lui, amatoare de lectură. Deci, globul putea să se încarce.
De asemenea, Sakiz Sardunya a învățat să nu o mai deranjeze glumele colegilor ei, iar aceștia, în schimb, au devenit mai interesați de ea și s-au alăturat proiectului ei pentru protejarea mediului înconjurător.
Iar în ceea ce privește cărțile, Sakiz Sardunya notează în jurnalul ei următoarele:
“Cu cât citesc mai mult, cu cât visez mai mult şi-mi las imaginaţia să zburde, cu cât scriu mai multe poveşti şi compun mai multe poezii, ştiu că, pe al optulea continent, cu atât mai des înverzeşte un copac, înfloreşte o floare, se însufleţeşte o apă care a secat, ciripeşte o pasăre.”
ma refer la rezumat este foarte bun
Mulțumesc! 😊
Acest site m a ajutat enorm! Va mulțumesc!
Mă bucur mult că munca mea apreciată!