Am citit cartea Leul, vrăjitoarea și dulapul de C. S. Lewis ca urmare a lecturării primului volum “Nepotul magicianului”din seria Cronicile din Narnia. Aceasta carte fiind și cea mai populara dintre toate cele 7 volume:
- Nepotul magicianului
- Leul, vrăjitoarea și dulapul
- Calul și băiatul
- Prințul Caspian
- Călătorie cu Zori de zi
- Jilțul de argint
- Ultima bătălie
Spuneam în recenzia acestuia ca mi-a plăcut, dar părea incomplet. Iar per total m-a făcut să îi dau 4 steluțe din 5.
Volumul de față însă, mi-a plăcut mult mai mult. A fost o lectura ușoară și magică. Când am văzut că în poveste a apărut și Moș Crăciun, m-a cucerit (sunt fana a poveștilor de Crăciun).
Rating: ⭐⭐⭐⭐⭐/5
C. S. Lewis (1898-1963) este un scriitor englez cunoscut pentru seria de cărți Cronicile din Narnia. Autorul a fost prieten cu R. R. Tolkien (autorul cărții “Stăpânul inelelor”) și a murit în aceeași zi cu asasinarea lui John F. Kennedy.
Cărțile din seria „Cronicile din Narnia” pot fi achiziționate de aici, aici sau aici.
Cartea are 168 de pagini și a apărut la Editura Arthur în 2016. Sub titlul original “The Lion, the Witch and the Wardrobe”, cartea a fost publicată pentru prima dată în 1950.
Cronicile din Narnia-Leul vrajitoarea si dulapul – prezentare carte
Povestea începe în perioada celui de-al doilea război mondial, în Londra. Susan, Lucy, Peter și Edmund sunt patru frați dați de către părinți în grija unui profesor bătrân care locuia la tara pentru a-i feri de bombardamentele ce aveau loc la Londra. Acesta locuia într-o casa mare, “ciudată și faimoasă”, ce prezenta interes pentru oameni. Astfel încât, se organizau frecvent tururi de vizitare a casei.
Într-una din zile, Lucy descoperă un dulap mare și întra în el. Însă, spre surprinderea ei, în încercarea de a atinge spatele dulapului se trezește într-o lume total diferita.
Părea un ținut al iernii, magic.
“În loc de camera goală din care venise, se trezi ieșind din umbra unor brazi mari, într-un luminiș din mijlocul pădurii. Pământul era acoperit de zăpadă înghețată, iar ramurile copacilor erau și ele pline de zăpadă. Cerul era palid, așa cum este de obicei în diminețile frumoase de iarnă.”
Aici se întâlnește cu un Faun care ii povestește că se află în tărâmul Narnia, unde Vrăjitoarea cea rea a făcut să fie mereu iarnă fără Crăciun.
Faunul o avertizează că Vrăjitoarea l-a pus să captureze orice om pe care îl întâlnește și să i-l predea. Însă acestuia, i se face milă de Lucy și o lasă să se întoarcă în lumea ei.
Povestindu-le fraților săi întâmplarea, aceștia ajung să o creadă mincinoasă. Până când, din întâmplare, Edmund ajunge și el în Narnia. Se întâlnește cu vrăjitoarea, care îi da să mănânce rahat magic, iar cu promisiunea că îi va mai da, îl convinge să revină și cu ceilalți frați ai săi.
La întoarcerea în lumea lor, Edmund s-a întâlnit cu Lucy, dar nu avu curaj să le spună fraților săi ce s-a întâmplat, zicând că Lucy își imaginase. Astfel, aceștia ajung sa creadă ca a înnebunit.
Dar, la un moment dat, fugând din calea unor vizitatori, toți copii se ascund în dulap și toți ajung să descopere tărâmul Narnia. Însă lucrurile nu mai sunt asa cum le știa Lucy. Faunul dispăruse, iar copii aflaseră că regina e pe urmele lor datorita unei profeții bine cunoscute. Cum ca atunci când patru oameni vor ocupa tonurile de la Cair Paravel, domnia ei se va sfârși.
“Când urmași de-ai lui Adam fi-vor regi sus la palat, răul fi-va alungat.”
Lucrurile se complica când Edmund fuge pentru a i se alătură Vrăjitoarei.
Povestea continua și cu apariția Leului, Regele de drept al Narniei.
Recenzie
Ca și în primul volum din Cronicile din Narnia, mi-au plăcut descrierile făcute. Peisajul de iarnă, urmat de cel de primăvară m-au încântat cel mai mult.
“Cerul se făcea tot mai albastru și pe alocuri se zăreau gonind nori albi. Poienițele erau acoperite de ciuboțica-cucului.(…) Copacii se treziră din nou la viață. Zadele și mestecenii înverziră, iar salcâmii erau aurii. Lumina care se strecura printre copaci era și ea verde. O albină traversă bâzâind cărarea.”
Întreaga care mi-a dat impresia unui basm de lungi dimensiuni, cu copii în personajele eroilor.
Mi-a plăcut și vocea autorului și micile remarci prin care își făcea simțită prezența.
“… și tot felul de alte creaturi pe care nu vi le mai descriu pentru că dacă aș face-o părinții voștri nu v-ar mai da voie să citiți cartea.”
Ca și fir narativ, este mult mai bogată decât primul volum. Și mai închegată. S-a simțit că primul volum a vrut să umple niște goluri, și tot odată sa creezi conexiuni sugestive, ca un fel de răspuns pentru toate cărțile deja scrise înainte. Întrucât, primul volum a fost al șaselea scris cronologic.
Am observat pe alocuri și în acest volum referiri la teme biblice. Cel mai pregnant fiind batjocorirea, moartea și învierea Leului, Regele. Și strâns legată de aceasta, trimiterea la porunci.
Mi-a plăcut cartea “Leul, vrăjitoarea și dulapul” și o recomand la fel ca și întreaga serie de cărți Cronicile din Narnia.
Aveți aici un rezumat al întregii cărți.
S-ar putea să-ți placă și :
Cele mai frumoase cărți de Crăciun
Lista cărților cu povești de iarnă și povești de Crăciun citite
Top 10 cele mai frumoase poezii de iarnă și Crăciun
Lectura plăcută!